Calatorie la capatul nopii

Între Parisul inundat de muzici militare i de fanfaronada eroismului de cafenea, macelul absurd de pe front, Africa însângerata, New Yorkul murdar i sarac i iaräi Parisul crimelor i abjec iei, calatoria în noapte nu se sfâr e te niciodata. Ferdinand Bardamu, personajul principal din odiseea de orori care e primul roman al lui Céline, trece prin toate cu o singura credin a: nu po i supravie ui decât daca în elegi ca absurdul i raul sunt singurele adevaruri ale lumii. Doar äa ramâi în picioare, restul - de la încrederea în ajutorul oamenilor la dragostea unei femei - sunt aiureli care te doboara. Un asemenea credo cinic are nevoie de o expresie pe masura. Céline se folose te de toate resursele limbii franceze pentru a face sa rasune în roman, într­un crescendo naucitor, dezgustul, cruzimea, dispre ul i durerea. Calatorie la capatul nop ii e o capodopera nu doar pentru ca pune în scena, hiperbolic, absurdul existen ial (de i ar fi fost de ajuns i atât); e i datorita stilului célinian, amestec fara precedent de argou, limba populara i nestapânita violen a de limbaj.
"Céline este unul dintre primii scriitori care traiesc ceva din care literatura ajunge azi sa se hraneasca aproape exclusiv: absurditatea vie ii." Gaëtan Picon
"Eroul metafizic al lui Céline este acest omule mereu în mi care, între Chaplin i Kafka, dar mai înver unat decât ei, îl redescoperi aici perplex, încercat, ratacit, nedumerit, atacat de pretutindeni, totu i treaz, dând neobosit piept cu absurditatea, cu prostia, cu rautatea într­o lume facuta din co maruri teribile i fara noima." Philippe Sollers
"O încercare furioasa de a äeza con tiin a umana în epicentrul unei lumi care explodeaza sub influen ele viciului." Will Self
"Céline este Proust­ul meu." Philip Roth
Nascut în 1894 la Courbevoie, lânga Paris, Louis-Ferdinand Céline (pseudonimul medicului Louis Ferdinand Destouches) înväa singur pentru bacalaureat, cât timp munce te în mai multe locuri. Încorporat în 1912, este grav ranit pe front, în noiembrie 1914. Reformat pentru o invaliditate de 75%, devine agent comercial i pleaca pentru o scurta perioada în Camerun, apoi la Londra. Dupa razboi face studii de medicina i lucreaza pentru Societatea Näiunilor în misiuni din Africa i Statele Unite. Întors în Fran a, practica medicina în dispensare de la periferia Parisului. În 1932 publica primul sau volum, Calatorie la capatul nop ii, urmat de Moarte pe credit, în 1936. Traie te în exil, în Germania i Danemarca, din 1944 pâna în 1951. Revenit în Fran a, se instaleaza la Meudon, unde scrie în continuare (De la un castel la altul, Nord, Rigodon). Moare în 1961.